Oful

De pe cand aveam 12 ani singurul meu scop era sa plec din Romania, si apoi sa conduc lumea, dar nevermind, important era sa scap din vagauna asta cu steag nu prea misto cu limba imprumutata din paispe parti si fara prospecte reale in viitor.
Si am reusit, fara chiar sa incerc prea tare, acum oricine a trait in alta tara stie ca este un schimb pe care ori poti ori nu sa-l faci, mai exact, dai pretenii, casa, familia si pisica pe mai multi bani, mai mult confort, si in general mai mult si mai bun din orice.Vii in vizita cat poti de mult, te simti un pic prost, un pic mai mult, un pic nelalocul tau, vrei lucruri pe care nu le vei gasi aici, deja te-ai schimbat, daca eul tau de la 15 ani te-ar vedea acum ar zice ca esti plin de fite si ca ai uitat ce-i important in viata. Dar tu stii, ce-i important in viata e sa te simti bine si sa nu darami prea multe in jur incercand asta. Toata polologhia asta a fost sa va spun ca de cand m-am intors in tara in decembre si pana acum am trecut prin tot felul de situatii care puteau sa ma enerveze dar care n-au facut-o, si credeam sincera ca am devenit imuna, am crezut ca gata, asta e, pot sa se ia tiganii de mine nu ma intereaseaza, ce daca sunt mai multi caini decat oamenii pe strada unde locuiesc, ce daca totul, totul!!!(mai putin tigarile si bautura ha!) e mai scump aici decat in occident, ce daca, culmea tampeniei, trebuie sa merg 2 statii pe jos sa pot sa-mi cumpar un bilet de troleibus, nu ma intereseaza, am cu cine iesi, am cu cine vorbi, ma distrez mai bine cu 10 ron decat cu 50 de lire, e clar, am castigat, romanica triumfa, o sa raman si o sa fac bine, noi tinerimea o sa o impingem de la spate si poate intre timp mor si parazitii comunisti totul o sa fie bine
Si aseara, mi s-a taiat, oficial, daca aveam bani si n-aveam examene, era adios bye bye si nu ma suna vreo 8 luni asa, te sunam noi Mrs R. Am iesit in pub cu pretenii, pub e un eufemism aici btw, am vazut un meci, am baut bere, n-aveam marunt sa lasam bacsis prea mult, si ni s-au aruncat banii in fata, pe bune, nu e un fel de-a spune.
Ea, chelnerita, ne-a spus ca daca nu putem sa-i lasam 10% mai bine nu lasam, ca tot am frecat-o biata fata ataaaaaaata. Ei bine, biata fata, care probabil vine de undeva din cucuietii din vale unde oamenii si oile beau la aceeasi masa, poate sa-si traga un glont in cap, atat de trista e situatia, trist trist trist, enervant de trist, e ca un fel de cersetor care nu e multumit cu cat primeste, care-i farmecu la un pub ieftin daca in loc sa mai bei doua beri pastrezi banii de bacsis, daca voiau 10% musai de la toti clientii sa-si bata in cuie pe usa regula asta, si daca i se pare dificil sa aduca o bere cand si cand atunci mai bine sparge pietre pe marginea drumului ca altceva in viata n-o sa gasesti de facut ca sa nu te doara capsoru ala prea tare.
Si asta e, ma car, credeam ca oamenii sunt la fel peste tot, dar diferenta e ca, daca-ti face cineva asa ceva in vest, si n-o sa-ti faca niciodata in vecii vecilor amen, te duci frumos la manager si persoana respectiva isi face bagajele atunci pe loc, eventual primesti un voucher si-un pupic pe frunte ca nimeni nu vrea angajati d-astia.
Ma consolez cu gandul ca poate fata o duce greu, extrem de greu, ca n-a mai mancat de-o saptamana, desi nu pare, ca poate are cativa plozi acasa care urla de foame, ca a lasat-o sotu si o bate prietena acasa, si "viata", de fapt, a impins-o sa se poarte ca o fat cow. Dar ar insemna sa-i gasesc scuze, iar eu cu asta nu vreau sa ma ocup, deci, daca se poarta ca o vaca grasa, este una. Si cum ma simt mult mai bine, va zic ca pubu' se cheama oktoberfest, si sa aveti grija cu bacsisu ca acolo chelneritele sunt mai mult decat chelnerite, sunt oameni, unii absurzi si nesimtiti, dar totusi oameni.